vineri, 23 ianuarie 2015

Lectia-forma fundamentala a procesului de instruire la informatica.

Lectia-
forma fundamentala a procesului de instruire la informatica.

          Lectia-este forma fundamentala a procesului de invatamint in care se desfasoara activitatile                             elevilor sub conducerea cadrului didactic intr-o unitate de timp delimitata.

Lectia se desfasoara intr-o succesiune de etape ,care confera o anumita structura.
Tipul de lectie se stabileste in functie de materia de studiul si proiect proporiu-zisa a materiei date.

Tipurile principale ale lectiei sunt:

  1. Lectia de transmitere sau insusirea cunostintelor;
  2. Lectia de formare,de priceperi si de deprinderi;
  3. Lectia de recapitulare si sistematizare a cunostintelor;
  4. Lectia de evaluare a performantelor scolare;
  5. Lectia mixta(combinata).

Pentru lectia de tip I structura este urmatoare:


  1. Momentul organizatoric,care asigura conditiile unei bune desfasurari a lectiei.
  2. Pregatirea pentru tema noua,care consta in actualizarea unor cunostinte anterior dobindite care sunt necesare pentru studiul temei noi.
  3. Anuntarea subiectului lectiei ,deseori se propune o metoda accesibila pentru ai motiva pe elevii si ai conteresa pentru studiul temei propuse.
  4. Transminterea cunostintelor care de fapt ocupa cea mai mare parte a timpului fiind utilizate strategii specific,iar activitatea de invatare este dirijata de catre profesor prin prezentarea noului continut.Tinindu-se cont de activismul elevilor pentru a fi dobindite performantele necesare pentru aceasta lectie.
  5. Fixarea cunostintelor care poate fi realizata prin conversatii sau aplicatii practice .
  6. Explicarea si anuntarea temei pentru acasa.Valente ale acestui tip de lectie,pot fi:lectia prelegere,lectia dezbatere,lectia introductive sau lectia vizita.

Pentru lectia de tipul II:
Acest tip de lectie contine forma structurala:

  1. Moment organizatoric;
  2. Anuntarea subiectului lectiei;
  3. Actualizarea sau prezentarea unor cunostinte ce prezinta suportul theoretic al exersarii.
  4. Explicarea si demonstrarea modulului actiunii executat,realizate de regula de cadrul didactic in vederea formarii la elevi a actiunilor indicate.
  5. Exersarea propriu-zisa ,care se realizeza sub indrumarea profesorului ,iar apoi sub forma unor exercitii variate.Acestea exercitii sunt dozate si gradate.
  6. Evaluarea rezultatelor obtinute.

Pentru al III-lea tip de lectie:

Acest tip de lectie urmareste considerarea sistematizarea si uneori completarea cunostintelor si deprinderilor elevilor.
Aceasta se organizeaza la sfirsitul unui capitol,la sfirsitul simestrului sau an scolar ,inainte de a fi efectuata evaluarea initiala.


Structura acestei lectii:

  1. Moment organizatoric;
  2. Anuntarea subiectului lectiei;
  3. Recapitularea propriu-zisa ,care poate fi efectuata in baza unei conversatii dupa un plan anumit sau expunerea sinteza de catre cadrul didactic.
  4. Aprecierea rezultatelor.

Al IV-lea tip de lectie:

Care are ca functie :diagnoza si conexiunea inversa a cunostintelor ,perceptiei,deprinderilor obtinute.
Structura acestei lectii:

  1. Moment organizatoric;
  2. Anuntarea subiectului lectiei;
  3. Evaluare propriu-zisa;
  4. Aprecieri generale concluzii,recomandari.
Variante de tip lectie evaluare:
Lectia de evaluare orala,lectia de evaluare cu ajutorul calculatorului ,lectie mixta(combinata).

 Al V-lea tip de lectie:
  1. Moment organizatoric.
  2. Verificarea cunostintelor si deprinderilor anterior dobindite.
  3. Pregatire pentru tema noua
  4. Anuntarea subiectului lectiei
  5. Transmiterea noilor cunostinte
  6. Fixarea cunostintelor
  7. Anuntarea si explicarea temei pentru acasa

Dupa numarul de elevi care participa la realizarea sarcinilor ,activitatea elevilor poate fi organizata:
  • frontal;
  • pe grupe;
  • individual.

Activitatea frontala:desemneaza modul de organizare in care profesorul lucreaza direct cu clasa intreaga .Un dezavantaj al acestei modalitati de organizare este ca elevii au un rol mai mult pasiv si nu exista posibilitatea de diferentiere a instruirii.
Activitatea pe grupe:presupune ca grupele sunt constituite prin divizarea colectivului si functioneaza doar pe parcursul realizarii unei sarcini.Fiecare grupa isi desfasoara activitatea independent de cealalta prin cooperare dintre membrii sai.

Activitatea individuala:Presupune ca fiecare elev,realizeaza sarcini independent .Sarcinile de lucru in acset caz pot fi :commune sau diferentiale pe categorii de elevi de la cel mai slab la cel mai puternic.

Alte forme de organizare sunt:

  1. Consultatii;
  2. Ore obtionale;
  3. Cercuri pe materii;
  4. Jocuri si concursuri scolare;
  5. Serbari scolare;
  6. Intilniri cu personalitati in domeniul stiintei si tehnicii;
  7. Excursii si vizite didactice;
  8. Activitatea cultural distractive;
  9. Vizionari de spectacole.

Alt tip de lectie:

Cadrul ,evocare ,reflexie ,evaluare
 este un procedeu efficient prin care profesorii ii indruma pe elevii spre intelegere si crearea unei atitudini personale asupra celor invatate.
Acest cadru ofera posibilitatea ca eleii sa examineze critic informatiile si in baza lor sa-si reconstituie propria imaginatia ,asupra evenimentelor studiate.

Etapele unei astfel de lectii sunt:


  1. Evocare;
  2. Realizarea sensului;
  3. Reflexia;
  4. Extinderea in caz de necessitate.
1.Se provoaca interesul ,se stimuleaza elevul pentru a se gindi la ceea ce stie si poate sa faca.La aceasta etapa se stabilesc obiectivele invatarii care permit formarea cunostintelor,obiectivelor si atitudinilor celor ce invata.La aceasta este necesara implinirea activa a elevilor ,datorita careia ei devin constienti de propria lor gindire si isi formeaza limbajul propriu.

2.La aceasta etapa,cel care invata vine in contact cu noile informatii sau idei,aceasta faza de invatare permite profesorului sa aiba o influenta mai redusa asupra elevilor si sa-si mentina in mod active si independent straduinta de a-si forma noi concept.Aceasta etapa permite elevilor  sa-si mentina interesul care a fost stabil in faza de evocare .Rolul profesorului de a monotoriza doar activitatea.Subiectul lectiei va realiza prin divesre activitati  care sunt relevante pentru obiectivele stabilite.

3.In aceasta etapa ,permite sa se consolideze cunostintele noi si sa-si restructureze activ schema de invatare ,pentru a include in ea unele concept noi.Aceasta etapa permite sa aiba loc invatare durabila caracterizata de schimbarea propriu-zisa ,care permite formrea unor nou set de comportamente sau a unor convingeri noi.Tot odata  aici este bine sa ne amintim sis a intelegem toata experienta parcursa in activitate.

4.Faza acesata reflecta sistemul de cunostinte,abilitati si atitudini ,care permit formarea unor competente si este nevoie de a le aplica in diferite situatii de integrare.
Sarcina acestei etape,este de a implica elevii in conditii de integrare autentice.Adica,de a rezolva situatii reale din viata care stimuleaza mobilizarea resurselor interne si externe ale elevilor.La aceasta etapa se propun studii de caz ,alaborare de proiecte  fie individuale fie in grup ,care sunt realizate nu pe parcursul unei lectii.

Proectarea lectiei

PROIECTAREA LECŢIEI
CERINŢE UNICE
CALITATEA APARATULUI METODIC: FORMULAREA OBIECTIVELOR, CORESPUNDEREA CU SUBIECTUL CURRICULAR, REFERINŢE BIBLIOGRAFICE - 20 PUNCTE
Subiectul curricular
v  Verificaţi dacă acesta este în curriculum. Scrieţi titlul proiectului Dvs în funcţie de acest subiect curricular.
Obiectivele lecţiei

  • Unele proiecte didactice conţin prea multe obiective operaționale.
  • Proiectaţi obiectivele în corespundere cu subcompetenţele scrise în proiect. 
  • Fiecare subcompetenţă să discrimineze 1-2 obiective operaţionale.
  • Maximul se acceptă 6 obiective operaţionale.
  • Nu folosiţi verbe vagi a forma la elevi, a promova la elevi, a dezvolta la elevi…, a stabili importanţa..., familiariza elevii cu..., a explica, a cultiva, a clarifica..., a informa elevii despre..., a convinge elevii..., a oferi prilejul să... etc.
  • Utilizaţi verbe ce desemnează comportamente direct observabile, „măsurabile” de tipul: a identifica, a denumi, a formula,a enumera, a clasifica, a rezuma, a descrie, a scrie, a rezolva, a desena, a explica, a selecta, a demonstra, a elabora, a experimenta, a defini, a preciza, a face distincţie, a scrie o formulă, a desena o diagramă, a reprezenta grafic, a formula în scris o judecată, a trage concluzii asupra observărilor efectuate, a întocmi o listă a cauzelor şi consecinţelor, a întocmi un tablou al..., a trasa un grafic etc., inclusiv verbele indicate în taxonomia lui Bloom.
 OBIECTIVUL OPERAŢIONAL trebuie să aibă 3 componente:
  1. descrierea comportamentului final al elevului;
  2. determinarea condiţiilorîn care se va realiza comportamentul;
  3. precizarea criteriului performanţei acceptabile (criteriul reuşitei).
  • Nu confundaţi obiectivele operaționale cu sarcinile de învățare.
Referinţe bibliografice

v  Verificaţi dacă acestea se potrivesc lecţiei.
v  Documentele normative se scriu primele, de obicei curriculumul şi ghidul de implementare.
v  Nu se scrie bibliografie, dar referinţe bibliografice.
v  Celelalte referinţe le treceţi în ordinea alfabetică.
v  Model de referinţe bibliografice:
1.     Curriculum şcolar, clasele I-IV. Chişinău, 2010.
2.     Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta primară de învăţămînt. Chişinău: Lyceum, 2011. p.26-27.  
3.     Buruiană M., Ermicioi A., Cotelea S. Limba română. Manual pentru clasa a III-a. Chişinău: Î.E.P. Ştiinţa, 2012. p.34.
4.     Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 2005.
Strategia didactică

  • Strategia didactică conţine: metode, procedee, tehnici, forme de organizare şi mijloace instrucţionale. 
  • Urmăriţi să aveţi aceste componente în aparatul metodic al proiectului precum şi în designul tabelar.
  • Urmăriţi finalitatea strategiei alese în proiect. Aceasta trebuie să fie logică şi să realizeze obiectivele lecţiei.


COERENŢA, CORECTITUDINEA ŞI COMPLETITUDINEA PROIECTULUI DIDACTIC  - 20 PUNCTE
Etapele lecţiei


v  Dacă aţi ales cadrul de învăţare ERRE, urmăriţi să aveţi cele 4 verigi: evocare, realizarea sensului, reflecţia, extensia. 
CADRUL DE ÎNVĂŢARE ERRE
Evocare
·       Valorificarea cunoştinţelor anterioare
·       Implicarea activă a elevilor
·       Motivarea, trezirea interesului
·       Crearea contextului pentru formularea scopurilor proprii de învăţare
Realizarea sensului
·       Stabilirea contactului cu informaţia nouă
·       Prelucrarea informaţiei
·       Monitorizarea propriei înţelegeri
·       Menţinerea implicării şi a interesului.
Reflecţie
·       Schimb de idei cu referinţă la cele studiate Crearea contextului pentru manifestarea atitudinilor faţă de cele învăţate
·       Aprecierea utilităţii temei noi
·       Asigurarea învăţării durabile
·       Evocarea, motivarea pentru studiu independent
·       Tema pentru acasă
Extindere
·       Elevii realizează un transfer de cunoaştere:
·       Aplică cele însuşite la ore în situaţii de integrare simulate.
·       Aplică cele însuşite în situaţii de integrare autentică.
·       Îşi dezvoltă competenţe, care devin pe parcurs modele comportamentale obişnuite, fireşti.


v  Dacă pledaţi pentru structurarea clasică, urmăriţi tipul lecţiei şi etapele adecvate

Tipul lecţiei:  de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor
vizează prioritar formarea capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor
 1.    Organizarea clasei (moment organizatoric)
2.Reactualizarea structurilor anterioare, verificarea temei pentru acasă
3.    Prezentarea optimă a conţinutului nou
4.    Dirijarea învăţării
5.    Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor (la nivel de reproducere)
6.    Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri cu note)
7.    Bilanţul lecţiei. Concluzii
8.    Anunţarea temei pentru acasă.

Tipul lecţiei:  de formare a capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor
vizează prioritar formarea capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor dobândite anterior
 1.  Organizarea clasei (moment organizatoric)
2.  Reactualizarea structurilor anterioare, verificarea temei pentru acasă
3.  Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor:
a)  la nivel de reproducere;
b) la nivel productiv.
4.  Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri cu note)
5.  Bilanţul lecţiei. Concluzii
6.  Anunţarea temei pentru acasă.

Tipul lecţiei:  de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor
vizează prioritar formarea capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor dobândite şi înţelese anterior);
 1.Organizarea clasei (moment organizatoric)
2.Reactualizarea structurilor anterioare, verificarea temei pentru acasă
3.consolidarea materiei şi formarea capacităţilor:
a)la nivel productiv;
b)    la nivel de transferuri în alte domenii.
4.Evaluarea (formativă de tip sumativ, cu aprecieri cu note)
5.Bilanţul lecţiei. Concluzii
6.Anunţarea temei pentru acasă.

Tipul lecţiei:  de formare a capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştinţelor
 vizează prioritar formarea capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştinţelor dobândite, înţelese şi aplicate anterior
1.  Organizarea clasei (moment organizatoric)
2. Verificarea temei pentru acasă
3. Analiza-sinteza materiei teoretice studiate (sistematizarea, clasificarea, generalizarea)
4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare studiate:
a. la nivel productiv, cu transferuri în alte domenii;
b. la nivel creativ.
5.  Evaluarea (formativă de tip sumativ, cu aprecieri cu note)
6.  Bilanţul lecţiei. Concluzii
7.  Anunţarea temei pentru acasă.
Tipul lecţiei:  de formare a capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor
vizează prioritar formarea capacităţilor de evaluare critică a cunoştinţelor dobândite, înţelese,   aplicate şi interpretate analitico-sintetic anterior
1.    Organizarea clasei (moment organizatoric)
2.    Instrucţiuni privind realizarea lucrării de evaluare
3.    Realizarea lucrării de evaluare (testul, lucrarea practică, lucrarea de laborator, proiectul, autoevaluarea etc.)
4.    Bilanţul lecţiei. Concluzii
5.    Anunţarea temei pentru acasă.

Tipul lecţiei:  mixtă
  lecţie centrată prioritar pe realizarea interdependenţei obiective – conţinuturi – metodologie - evaluare şi a corelaţiilor pedagogice învăţător-elev, elev-elev, elev-învăţător.
 1.    Organizarea clasei (moment organizatoric)
2.    Reactualizarea structurilor anterioare, verificarea temei pentru acasă
3.    Prezentarea optimă a conţinutului
4.    Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor:
a.      la nivel de reproducere;
b.     la nivel productiv, cu unele transferuri în alte domenii
5.    Evaluarea:
a.      curentă, fără aprecieri cu note pentru materia nouă;
b.     sumativă, cu aprecieri cu note pentru materia studiată anterior.
6.    Bilanţul lecţiei. Concluzii
7.    Anunţarea temei pentru acasă.

RELEVANŢA ŞI AUTENTICITATEA UTILIZĂRII PROIECTULUI DIDACTIC  LA CLASĂ – 25 PUNCTE

v  Corespunderea cu particularităţile de vârstă
v  accesibilitatea şi complexitatea sarcinilor
v  diferenţierea sarcinilor
v  autenticitatea metodelor
ORIGINALITATEA PROIECTULUI  DIDACTIC -  25 PUNCTE

v  Proiectul se deosebeşte esenţial de alte proiecte prin elemente proprii
v  Motivarea originală a elevilor
v  Utilizarea resurselor media în scopuri motivaţionale
v  Nivel creativ de utilizare a strategiei didactice
v  Structură deosebită a lecţiei, cu elemente netradiţionale
v  Valorificarea potenţialului elevilor
v  Nu este influenţat de alte proiecte didactice apărute în culegeri



UTILIZAREA RESURSELOR ÎN CADRUL SITUAŢIILOR EDUCATIVE SPECIFICE TEMEI  - 10 PUNCTE

v  Resursele didactice alese să corespundă temei
v  Accentul trebuie să cadă pe utilizarea resurselor de către elev în scopul învăţării active.
METODE, PROCEDEE ŞI STRATEGII DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE ACTIVE, CENTRATE PE ELEV.  - 25 PUNCTE

v  centrarea pe elev presupune
  • Formularea obiectivelor lecţiei pentru elevi şi cu participarea elevilor.
  • Aplicarea strategiilor didactice care implică eficient experienţa  individuală a elevilor.
  • Crearea atmosferei de cointeresare, motivare a fiecărui elev pentru  activitatea de cunoaştere.
  • Oferirea fiecărui elev a posibilităţii de a alege activităţile de învăţare şi instrumentele de cunoaştere.
  • Evaluarea nu numai a  rezultatelor învăţării, ci şi a procesului de atingere a obiectivelor etc.
  • Respecarea dreptului elevului la individualitate şi la manifestarea individualităţii.
  • Activism şi caracter de sine stătător.
  •  Respectarea dreptului la libertate interioară, independenţă, la dreptul de a alege. Conştientizarea responsabilităţii pentru alegerea făcută.
RELEVANŢA ANEXELOR  - 10 PUNCTE

v  Proiectul didactic trebuie să fie suplu, elegant.
v  Anexele sunt foarte valoroase şi ele pot conţine: un text-suport, o schemă, un tabel, o informaţie la nivel de curiozitate, fişele individuale, imagini.
v  Anexele se vor plasa la sfârşit de proiect didactic.
v  Fiecare anexă va fi intitulată şi numerotată.
v  În proiect se vor face referinţe la proiect şi se va scrie (a se vedea anexa 2.)
v  Anexe se consideră prezentările utilizate sau filme.



joi, 22 ianuarie 2015

Proiect didactic la tema : Liste si tabele

Proiect didactic
Disciplina: Informatica
Clasa : a VII-a
Subiectul lecției: Liste și tabele
Timpul acordat: 45 min
Obiectivele operaționale: Elevul la sfârșitul lecției va fi capabil:
·         O-1 Să înțeleagă noțiunea de listă , tabel, pagina fizica si pagina logica;
·         O-2 Să cunoască proprietățile listelor și tabelelor, paginilor fizice și paginilor logice;
·         O-3 Să creieze și să formeze liste și tabele.
·         O-4 Să modifice proprietățile paginilor fizice și paginilor logice.
Subcompetente:
·         Elevul să fie capabil să formeze în mod individual tabele și liste
·         Elevul să fie capabil să aplice în mod practic cunoștințele acumulate.
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea.

Etapele lecției
Durata
Activitatea profesorului
Activitatea elevului

Evocarea
10 min.
Eu intru în clasa și salut clasa, încep să fac apelul,
Elevii prezintă tema pentru acasă , și participă la conversație.











Realizarea sensului
   1 min
Prezint tema lecției:
Liste si tabele

Elevii notează tema lecției în caiet
2 min
Explic noțiunea de   lista și  pagina , pagina fizică și pagină logică.


Elevii ascultă cu atenție și notează în caiet
3 min
Notez pe tablă următorul desen
Fig 1: Structura paginii
Elevii notează în caiet și formulează întrebări
3 min.
Relatez care sunt proprietățile unei pagini:
Dimensiunea fizică;
Orientarea;
Marginile;
Dimensiunea antetului și subsol;
Alinierea pe verticala a textului.

4 min
După studierea proprietăților trecem la procesul de formare a paginilor prin definirea noțiunii de formare a paginilor
Numim formarea paginilor procesul de stabilire a proprietăților paginilor din document. Formarea paginilor se realizează  cu ajutorul comenzii File, Page Setup, la activarea căreia pe ecran apare fereastra de dialog.
( fig 2)


Elevii notează noțiunea și execută pasii la calculator .

5 min


Fac o scurtă prezentare a elementelor de control a ferestei:
Margins- stabilirea dimensiunii marginilor;
Paper Size-  stabilirea dimensiunilor paginii fizice și orientarea acesteia;
Paper Source-  indicarea modului de încărcare a hârtiei în imprimantă;
Layout- alinierea pe verticală a textului în cadrul paginii.



Elevii vor nota în caiet , la calculator vor allege proprietățile din fereastra de control.
3 min
Defines noțiunea de antet și subsol:
Antetul ți subsolul sunt porțiuni ce apar în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini din document.Crearea antetelor si subsolurilor se efectuează cu ajutorul comenzii View Header and Footer la activarea căreia apare o bară de instrumente

Elevii vor nota în caiet și vor accesa comenda indicate.


       Reflecția


7 min

În continuare voi realiza fixarea noilor cunoștințe :
(Anexa 3)

Patru elevi vor da răspuns la câte o propoziție. Ceilalți vor corecta răspunsurile dacă este necesar.

.

Extindere

3 min
Voi face evaluarea activității elevilor , punând note în catalog





Fig 1 : Structura paginii



Fig 2: Formare a paginilor


Anexa 3
1.  Ce comandă se utilizează pentru formarea paginilor?
A. Comanda Print Preview din meniul File
B. Comanda Page Setup din meniul File
C. Comanda Properties din meniul File
2. Câte margini are o pagină?
A. Patru
B. Două
3. Ce este antetul?
A. Partea din stânga a paginii
B. Partea de jos a paginii
C. Partea de sus a paginii
D. Partea din dreapta a paginii 
4. Poate un document avea anteturi și subsoluri?
A. Poate
B. Nu poate